Archive for 1937

Brunete 6-25 iulie 1937

Posted in my war with tags , , , , , , , , , , , on March 5, 2011 by adi_baricada

Trupele nationaliste se indreapta vertiginos spre ocuparea Madridului,Franco planuieste atacarea orasului prin nord,avand in minte cucerirea orasului Santander si cresterea presiunii asupra capitalei.Guvernul spaniol intuieste aceasta mutare si incearca sa reduca intensitatea acestui atac sau chiar sa-l blocheze printr-o ofensiva dinspre sudul Madridului, spre Brunete.In afara de mutarea trupelor franchiste din nord spre aceasta zona , republicanii sperau sa rupa frontul de sud al rebelilor si sa il distruga prin incercuire.Un asemenea succes ar fi reusit sa ridice moralul republican dar mai ales, sa convinga puterile straine sa recunoasca Republica Spania si implicit sa i se acorde ajutor din partea acestora in apararea configuratiei statale din acel moment.Pentru acest lucru ,guvernul spaniol a mobilizat cea mai numeroasa armata de pana atunci,in jur de peste 80 000 de soldati,acestora alaturandu-se aviatia in numar de peste 200 de avioane plus tancurile sovietice T-26,aproximativ 100 ,care avand un teren propice de desfasurare trebuiau sa aiba o importanta decisiva in cucerirea Brunete-ului.Ofensiva republicana ,inceputa pe 6 iulie 1937 ,era in sarcina armatelor 5 si 18 republicane care avand avantajul superioritatea aeriana ,incearca sa cucereasca Villanueva de la Canada,aparata de numai 2000 de trupe nationaliste ,ajutate de o “rezerva ” maura de 800 de oameni,Desi au avut o superioritate clara, trupele guvernamentale,au luat orasul abia dupa 16 ore,insa efectul izolarii unei parti din armata nationalista era compromis.Franco reactioneaza rapid, aduce 60.000 de soldati de pe frontul de nord si amana atacul asupra orasului Santander,obligand trupele antifasciste sa se aseze pe pozitii defensive.Contraatacul franchist a fost declansat pe 18 iulie si profitand de moralul scazut al armatei republicane si o puternica sustinere germana sub forma de tancuri,franchistii recupereaza terenul pierdut pana pe 25 iulie.Cu toate ca armata rebela putea sa avanseze in adancime pe linia frontului republican,Franco ordona securizarea frontului si reluarea atacului din nord asupra orasului Santander.
Desi republicanii au castigat cativa kilometri,acest atac va fi considerat un esec datorita faptului ca scopul final al acestei actiuni,acela de a scoate din joc efective importante ale armatei nationaliste,a fost ratat plus ca aici au murit peste 20.000 de oameni din randul trupelor loialiste,in special cele ale Brigazilor internationale,trupele de elita ale republicanilor,iar imaginea Spaniei republicane pe plan european va fi deteriorata, pana si URSS,aliatul de baza al acestora isi va pierde increderea in crearea dezideratului republican.Brigada Internationala 15 la Brunete Brigada 15 Internationala la Brunete

Advertisements

Guadalajara 8-23 martie 1937

Posted in my war with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on February 25, 2011 by adi_baricada

Dupa esecul de la Jarama,trupele nationaliste incearca o noua tentativa de incercuire a Madridului prin nord-est, insa acest lucru era foarte greu de realizat in razboiul-fulger al lui Franco ,fara o ocupare rapida a orasului Guadalajara.Benito Mussolini,liderul fascist italian a cerut spaniolilor onoarea de a cuceri aceasta reduta republicana.Avand acceptul lui Franco,italienii mobilizeaza Corpo Truppe Volontarie (CVT) in numar de peste 35 de mii de soldati sub comanda generalului Roatta impartiti in 4 divizii:1.Dio Lo Vuole,2.Fiame Nere,3.Penne Nere 4.Littorio, completati de divizia spaniola Soria care avea un numar de peste 15.000 de oameni plus 89 tancuri,200 piese de artilerie si 62 de avioane.Acestor trupe li se vor opune in conflict trupele republicane,la inceput sub forma Corpului de Armata 12 Republican diviziile 11,,12 si 14 avand 10.000 de oameni,acestora adaugandu-se intariri de peste 25 de mii de oameni in zilele urmatoare ,trupe formate in special sub steagul Divizia 11 Brigazile internationale,cele mai importante fiind brigazile Garibaldi ,Thaelmann,si El Campesino alaturi de trupe mecanizate ,70 de tancuri si 120 de aeroplane.
Atacul CVT ,reprezentat de divizia 2 Fiame Nere ,reuseste sa respinga Divizia 12 Republicana pana la Brihuega ,o actiune sustinuta si de Divizia Soria,insa atacul este incetinit de o opozitie dura pe 10 martie la Brihuega din partea celor 3 divizii 11,12,14 ale Armatei 4 Republicane sustinute de tancuri si aviatie sovietica.Armata republicana se aseaza pe aliniamentul Trijueque-Torija aparata de Divizia 11 iar Divizia 14 apara zona Brihuega-Torija cu Divizia 12 in expectativa.Palatul Ibarra era o fortareata cu un rol major in apararea zonei Brihuega,sarcina cuceririi acestei locatii fiind preluate de Brigazile Internationale 11 si 12 caruia i se opunea Divizia Fiame Nere,care insa a cedat foarte usor pozitiile preluate anterior,aceasta batalie a fost cunoscuta sub numele de “micul razboi civil italian” datorita unei prezentei Batalionului Garibaldi ,italian ,in randul antifascistilor republicani, o batalie dusa pe 10 si 11 martie cu mari pierderi de ambele parti.Pe cealalta parte a frontului ,trupele pro-Franco reusesc un mic succes partial iar Penne Nere se apropie destul de mult de Trijueque reusind sa cucereasca orasul provocand mari pierderi Brigazii 11 care resuseste sa opreasca in cele din urma asaltul fascist chiar pe aliniamentul drumului dintre Torija si Trijueque.Pe 12 martie,profitand de stationarea italienilor, trupele antifasciste se reorganizeaza si profitand de suport aerian si mecanizat incearca sa recucerasca orasul.Asaltul a fost initiat de brigazile Thaelmann si El Campesino care au reusit sa castige orasul la baioneta fortand multe trupe defensive ale orasului sa se predea Concomitent ,pe celalat flanc ,brigada Garibaldi a repetat isprava colegilor republicani reusind sa alunge soldatii italiene dincolo de Brihuega,pe 13 si 14 martie marsul continua ,iar armatele republicane alaturi de divizia de tancuri a lui Pavlov reusesc sa recucereasca pozitiile detinute inainte de 8 martie.
Considerata ca o victorie a republicanilor antifascisti contra trupelor pro-franchiste, mai mult italiene decat spaniole,acesta lupta a pus sub semnul intrebarii eficienta ajutorului italian si faptul ca motivarea trupelor nationaliste alogene era dificila si organizarea lor nu era adaptata la conditiile unui razboi civil ,ci doar la unul de invazie.De partea cealalta,desi aceasta lupta nu a adus schimbari majore ci doar o intarziere a unui deznodamant asteptat de toata Europa, a aratat faptul ca sub presiunea unui inamic strain ,trupele spaniole republicane au rezistat mult mai bine ,iar extinderea unor conflicte nationale in alte tari, ca cel italian,au adus castig de cauza internationalistilor.

Batalia de pe valea Jarama ,7 -21 februarie 1937

Posted in my war with tags , , , , , , , , , , , , , , , , on February 20, 2011 by adi_baricada


Spania,1937 ,Razboiul civil spaniol.Conflictul dintre trupele republicane loialiste si cele nationaliste rebele conduse de generalul Franco se afla la apogeu.Armata franchista formata din trupe profesioniste sustinute de trupe fasciste italiene si tehnica de lupta nazista avanseaza cu usurinta spre capitala Madrid,trupele republicane se opun cu greutate desi sustinute de anarhisti,comunisti si brigazile internationale sunt slab pregatite militar avand totusi suport sovietic aduse prin intermediul comunistilor.
Valea Jarama,avea o importanta strategica ,ea asigura legaturile Madridului cu estul Spaniei prin Valencia,vitala pentru trupele loialiste privind aprovizionarea cu resurse si evita izolarea Madridului de catre nationalisti.Ofensiva trupelor franchiste de pe 7 februarie 1937 ,sustinute de artileria grea germana si trupele de aviatie ale Legiunii Condor,avanseaza repede reusind sa cucereasca Ciempozuelos,,Morata de Tajuna si Arganda.Rezistenta republicana este slaba,insa pe 12 februarie datorita ajutorului Brigazilor internationale formate din recruti britanici si americani, se reuseste stabilizarea liniei frontului pe malul de est al raului Jarama, un mare rol fiind dat de aviatia si tancurile sovietice care reusesc sa asigure o superioritate terestra si aeriana in fata germanilor.Aceasta vale a raului Jarama va fi cunoscuta sub numele de “Valea sinucigasa” datorita numeroaselor pierderi de vieti omenesti,in special de catre Batalionul Abraham Lincoln,care a suferit cele mai mari pierderi.Pe 18 februarie republicanii incearca sa sparga frontul nationalist,tinta fiind colina Pingarron,insa avand trupele intr-un numar redus ,nu reusesc sa cucereasca obiectivul,frontul ramanand stabil pana la sfarsitul razboiului.
Desi au avut numeroase pierderi,trupele republicane si brigazile internationale au adus prin aceasta “baie de sange” un ragaz guvernului de la Madrid ,un plus de moral republicanilor si au stopat razboiul-fulger al lui Franco care a fost fortat sa regandeasca strategia.