Archive for nord

Klaus Stoertebeker 1360-1401 ,piratul saracilor

Posted in aia rai, Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , on June 12, 2011 by adi_baricada

In secolul XIV,zona maritima apartinand marilor Baltice si Nordice era dominata de Liga Hanseatica,o alianta puternica formata din orasele apartinand coastei de nord a Germaniei.Bogata activitate navala a acestei ligii cu restul Europei de nord a atras un nou pericol:pirateria,iar cel mai reprezentativ personaj al acestei activitati ramane Klaus Stoertebeker.
Klaus Stoertebeker va fi angajat de ducele de Mecklenburg pentru a ajuta Suedia in lupta cu Danemarca,actionand sub numele de “Vitalienbrueders”, cu scopul de a asigura capitala Stockholm cu resurse in timpul asediului danez.Dupa sfarsitul conflictului ,Stoertebeker impreuna cu Vitalienbrueders au inceput sa jefuiasca navele ce treceau prin aceste zone.Numeroasele jafuri ce puneau situatia economica a celor bogati in pericol a facut ca autoritatile sa creeze o adevarata isterie in a-l prinde si a-l executa.Timp de aproape 10 ani, 1391-1401, Klaus va reusi sa puna la indoiala puterea legala de la acel moment.El va fi expuzat din Gotland,Marea Baltica in 1398 de catre ordinul teutonic si se va muta in Visby ,insa intr-un final va fi prins in zona Hamburg,la Helgoland in 1401 de catre flota lui Simon de Utrecht si executat la Hamburg de catre senatul orasului.Conform unei legende se spune ca Stoertebeker ar fi promis senatului orasenesc pentru eliberarea sa atata aur ,incat sa inconjoare intreg orasul,cerere refuzata, tot inaintea executarii lui a cerut sa fie eliberati atatia oameni peste cati poate pasi el decapitat.Desi a reusit sa treaca peste 11 oameni, promisiunea orasenilor nu a fost respectata, el impreuna cu ceilalti 73 de camarazi fiind decapitati.
Desi pentru un numar restrans de oameni el va fi “doar” un pirat , pentru marea majoritate a oamenilor va ramane un luptator
impotriva “bogatilor”, “un haiduc al marilor” care jefuia navele pline de resurse,hrana si aur pe care le impartea saracilor ceea ce ii va aduce un suport popular in timpul in care era cautat de autoritati.Despre el se spunea ca in afara unei forte fizice imense avea capacitatea de a bea mai multi litri de vin sau bere pe nerasuflate de unde ii vine si porecla de “cel care golea halba din prima”
“Vitalienbrueders” sau “Victual Brothers ” condusi de Stoertebeker,dincolo de adevar sau mit ,vor ramane ca niste rebeli care s-au luptat cu sistemul capitalist al Ligii Hanseatice si al autoritatii statale,fiind in acelasi timp anatemizati de catre Vatican,precum si de faptul imparteau prada in mod egal ,ce le-a adus porecla de “Likedeelers” ,indiferent de rangul avut, sustinand populatia saraca ori de cate ori era nevoie.

Advertisements

Razboiul din nord 31.03-21.10.1937

Posted in my war with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , on April 10, 2011 by adi_baricada

Castigarea oraselor San Sebastian, Irun si Vizcaya de catre nationalisti va avea efecte dezastruoase pentru republicani care vor trebui sa aloce ,pentru intarirea acestei regiunii, un numar important de resurse si trupe slabind astfel celelalte linii ale frontului.
Declansarea razboiului din nord de catre Franco a inceput pe data de 21 martie 1937 si avea drept obiect castigarea oraselor Bilbao ,Santander si Mazuco,ce reprezentau orasele cu cea mai mare importanta in rezistenta republicana din nord, un obiectiv caruia Franco ii atribuise trupe peste 50 000 de soldati plus trupe de elita din Divizia 61 Navarre.
Prima tinta al acestei ofensive va fi Bilbao (11-18 iunie 1937) ce reprezenta capitala Tarii Bascilor si care se mandrea cu un sistem de fortificatii foarte solid, facut intr-un timp scurt si cu mari cheltuieli din partea guvernului basc,”Cinturion de Hierro” (Centura de fier) care s-a dovedit ulterior ca a fost construit superficial, fiind o tinta usoara rebelilor.Batalia pentru Bilbao a durat extrem de putin datorita in special tradarii inginerilor ,care construisera sistemul defensiv “centura de fier” ,ce au trecut de partea nationalistilor cu tot cu planurile defensive ale Centurii.Cele 50 000 de trupe republicane si basce nu au fost indeajuns de puternice sa reziste ofensivei franchiste care numara peste 60 000 de oameni plus un corp expeditionar de 15 000 italieni si care vor cuceri orasul pe 18 iunie 1937.
Dupa aceasta lupta facila, moralul atacatorilor creste remarcabil si armata franchista avanseaza pana aproape de Santander, unde vor intampina o rezistenta extrem de dura din partea republicanilor si care va fi contabilizata ca fiind cea mai sangeroasa batalie de pe frontul de nord.Opozita republicana era destul de motivata, deoarece dupa caderea orasului Bilbao ,Santanderul ramase ultima speranta a republicanilor pentru a mai rezista pe acest front.Franco ,cunoscand la fel de bine importanta acestui oras, va mobiliza peste 65 000 de soldati care vor fi sustinuti de 25 000 de italieni,220 avioane si 126 de tunuri.De partea cealalta republicanii reusisera sa adune Armata Populara din Nord cu un numar de 80 000 de soldati primind ulterior ajutor tehnic sovietic, constand in 50 de tunuri si 44 avioane.Mult mai bine dotate tehnic , cu un numar de trupe net superior si cu un moral debordant,nationalistii reusesc sa domine lupta intr-un mod autoritar.Batalia va incepe propriu-zis pe 14 august 1937 cand rebelii nationalisti reusesc sa cucereasca numeroase puncte strategice din Muntii Cantabrici, culminand cu victoria de la Campoo, unde pe 17 august, trupe in majoritate italiene, reusesc sa incercuiasca 22 batalioane republicane si sa decida soarta luptelor in favoarea franchistilor obligand guvernul basc sa se retraga din razboi pe 24 august ,prin intermediul Pactului de la Santona ce oficializa sfarsitul rezistentei basce din razboi.
Fara aliatul sau basc, armatele guvernamentale se retrag din Santander pe 25 august, lasand orasul pe mana franchistilor care vor executa peste 25 000 de prizonieri pe 26 august, in ceea ce va fi cunoscut sub numele de “masacrul de la Santon” si consfintea astfel caderea regiunii Cantabria sub comanda franchista.Cucerirea acestei regiuni alaturi de Tara Bascilor facea practic inutila orice sansa a republicanilor de a mai recupera aceasta regiune toate aceste lupte ducand la distrugerea majoritatii trupelor republicane ce erau arondate Armatei Populare de Nord.
Batalia de la Mazuco (6-22 septembrie 1937).
Ultimul centru de rezistenta republicana din nord va fi reprezentat de Mazuco, o zona muntoasa greu accesibila unei armatei mari, ca cea franchista si care favoriza luptele de tip gherila specifice localnicilor .
Brigada Navaresse avand un total de 33 000 de soldati ,cu un suport de artilerie sustinute de avioane naziste, trebuia sa cucereasca o zona in care mai ramasesera ultimele efective ale Armatei Populare din Nord, aproximativ 5 000 de trupe,epuizate si fara resurse militare consistente.
Primul atac al navarezilor va fi respins de republicani de pe culmile muntilor pe 6 septembrie,insa odata cu interventia Legiunii Condor ,care bombardeaza pozitiile aparatorilor pe care le slabeste considerabil ,va permite trupelor terestre nationaliste sa avanseze spre tinta. Cu toate acestea ,luptatorii rezistentei montane nu vor ceda si vor rezista eroic cu ultimele resurse militare utilizand chiar si capsule de carbid, improvizatii ce au provocat oarece pagube atacatorilor.In aceste conditii ,republicanii sunt fortati sa se retraga de pe culmi pe 22 septembrie permitand franchistilor sa cucereasca si ultima reduta republicana din nordul Spaniei,muntii Penas Blancas.
Victoria de la El Mazuco ii va permite lui Franco sa cucereasca toata partea de nord a Spaniei lipsind republica de numeroase avantaje, atat teritoriale cat mai ales pe cele ale resurselor de metal, ce vor incetini productia de armament a republicanilor.
Castigarea nordului de catre Franco va duce la apropierea trupelor acestuia de Barcelona si va slabi armata republicana prin dizolvarea Armatei Populare de Nord.
Prin caderea nordului, soarta razboiului era pe un trend favorabil nationalistilor care in ochii europenilor reprezentau viitorul guvern legitim al Spaniei si astfel bloca orice sansa a republicanilor de a mai primi asistenta internationala.

Cinturon de Hierro de Bilbao http://www.euskomedia.org

Ofensiva lui Franco din nord 19.08-5.09.1936

Posted in my war with tags , , , , , , , , on April 9, 2011 by adi_baricada

Tara Bascilor a fost o adepta a autonomismului local si a independentei fata de coroana spaniola, o regiune cu un statut aparte , un teritoriu cu o cultura si o mentalitate care avea destul de putine elemente comune cu cele ale Spaniei monarhice.Totusi in momentul in care Spania republicana i-a acordat acest drept la autonomie, loialitatea fata de regimul republican a fost neconditionata desi existau doua componente ale acestui autonomism local care se impacau greu cu noua Spanie republicana , ideea de nationalism si crestinism.
Exceptand aceste caracteristici ideologice ale bascilor, zona avea o deosebita importanta economica si strategica, detinand cele mai importante resurse de minereu de fier din Spania ,un metal extem de pretios mai ales pe timp de razboi.Fierul reprezenta o prada foarte atragatoare pentru armata rebela care putea face rost de importante resurse pentru dezvoltarea industriei militare insa in acelasi timp se putea crea o baza in nord pentru urmatoarele atacuri nationaliste ,astfel ca ocuparea Tarii Bascilor de catre acestia era vitala.
Nationalistii declanseaza conflictul in acesta regiune, ce va purta ulterior numele de “campania Guipuzcoa “si care avea drept scop cucerirea regiunii basce de catre armatele lui Franco si izolarea Tarii Bascilor fata de granita franceza.
Oficial , acesta campanie a inceput odata cu batalia de la Irun dintre 19 august si 5 septembrie 1936, o lupta ce a fost influentata de forta navala a rebelilor ,care cu ajutorul flotei de pe coasta de nord est a Spaniei a reusit sa mentina o presiune constanta asupra orasului pana cand apropierea trupelor rebele de oras a fost destul oportuna pentru un atac terestru.Armata republicana ,formata mai ales din basci, francezi antifascisti si anarhisti avea o superioritate numerica insa tehnica de lupta nationalista a compensat deficitul de trupe apasand balanta catre nationalisti ,care dobandesc o victorie cu pierderi insignifiante si reusesc sa deschida frontul de lupta intr-un conflict ce va purta numele de “razboiul din nord”.